Diferite organizatii, companii sau firme se confrunta de multe ori, cu dilema acceptarii de calculatoare second hand.
Cunoastem cu totii expresia “calul de dar nu se cauta la dinti” dar cu toate astea, in momentul in care suntem in pozitii de responsabilitate IT in domeniul companiei, firmei, nu vrem sa fim incarcati cu responsabilitatea introducerii in firma a unor calculatoare sau sisteme de calcul depasite si care nu mai pot indeplini serviciile pentru care au fost achizitionate.
Diferite companii renunta la calculatoare mai vechi din multe motive, cateodata din cauza faptului ca acestea nu mai pot rula versiuni actualizate de software sau sisteme de operare mai noi care nu sunt expuse riscurilor de securitate, ca cele mai vechi, probabil ca exista si o politica IT a firmei respective de inlocuire graduala a echipamentului informatic depasit, etc. In general, daca aceasta exista, calculatoarele si/sau sistemele de operare din companie se schimba o data la 3 ani.
Nu conteaza neaparat motivul, de aici rezulta faptul ca exista pe piata mii de calculatoare ce nu mai sunt dorite de catre companii, dar care se afla inca in serviciu.
Unele companii vor folosi alte firme pentru reciclarea si preluarea vechilor sisteme. Aceste firme se vor ocupa mai departe si de instalarea de noi sisteme de operare pe aceste pc-uri, de curatarea hard discurilor, upgrade pentru memorii sau alte componente si nu in ultimul rand, vanzarea catre noi proprietari.
Cand acest lucru nu este posibil sau economic viabil, ei vor dezasambla calculatoarele respective. Unele companii nu vor alege sa arunce aceste sisteme ci le vor dona anumitor angajati sau pentru evenimente de caritate, etc.
Orice organizatie care nu dispune de un buget larg pentru echipamente it, va fi tentata la un moment dat de ideea achizitionarii echipamentelor si calculatoarelor second hand.
Daca lucrezi la o companie de gen si inca incerci sa iti faci treaba pe un sistem cu procesor Pentium III, cu 32 mb de Ram si un hard disc cu o capacitate de 10 gb, schimbarea acestuia de catre companie cu un sistem de 2, maximum 3 ani vechime, poate parea ca diferenta de la Iad la Rai. Inainte totusi de a face aceasta alegere, compania ar trebui sa se asigure de urmatoarele aspecte:
• a fost pc-ul in cauza reconditionat la o calitate acceptabila si standarde de siguranta? Foarte multe firme ce reconditioneaza sisteme, opereaza dupa standardul de calitate ISO 9002 si aproape toate desfasoara teste pentru securitate electrica.
• se potriveste pc-ul in cauza strategiei IT a companiei dumneavoastra sau politicilor ce includ echipamente IT?
• Va rula acest pc(laptop) sistemul de operare pe care il folositi? De obicei cu cat sunt mai noi sistemele de operare, cu atat mai multe resurse vor consuma (procesor, memorie ram, capacitate pe hard disc). Intreaba asadar firma producatoare a pc-ului si producatorii sistemului de operare despre resursele consumate de instalarea unui anumit sistem. Exemplu: Windows 7.
• Exista o garantie pentru intregul pc sau pentru diversele componente din care a fost asamblat? Acceptand un sistem second hand, va asumati raspunderea ca majoritatea componentelor ce il alcatuiesc sau sistemul in sine, nu mai beneficiaza de o garantie extinsa de la producator.